Potrivit dispozițiilor art. 953 din Codul Civil, moștenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în ființă.

Moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia. Moştenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă (art. 954 Cod civil).

Moștenirea poate fi :

–legală – în cazul în care transmiterea patrimoniului succesoral are loc în temeiul legii, către moștenitorii legali, în ordinea și cotele determinate de lege;

–testamentară – când transmiterea masei succesorale are loc în temeiul voinței celui care lasă moștenirea, manifestată prin testament.

Potrivit dispozițiilor art. 964 din Codul Civil, rudele defunctului vin la moştenire în următoarea ordine:

1. a) clasa întâi: descendenţii: copiii, nepoții, strănepoții defunctului și urmașii lor în linie dreaptă la nesfârșit;
2. b) clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi (părinții defunctului) şi colateralii privilegiaţi (frații și surorile defunctului, precum și descendenții acestora până la gradul patru inclusiv);
3. c) clasa a treia: ascendenţii ordinari (bunicii și străbunicii defunctului);
4. d) clasa a patra: colateralii ordinari (unchii, mătușile și verișorii primari ai defunctului, frații și surorile bunicilor defunctului, până la gradul patru inclusiv).

Înăuntrul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul înlătură de la moştenire rudele de grad mai îndepărtat, cu excepția cazurilor pentru care legea dispune altfel.
Între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad, moştenirea se împarte în mod egal, dacă legea nu prevede altfel.